Potrivit unui comunicat de presă al arbitrului pieţei locale de telecomunicaţii, citat de Agerpres, prevederile Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European şi al Consiliului privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul DSA) sunt obligatorii în toate statele-membre şi se vor aplica începând din 17 februarie 2024.

„Obiectivul general al Regulamentului DSA este acela de a consolida Piaţa Unică Digitală, prin instituirea unui cadru juridic modern pentru serviciile digitale şi prin asigurarea faptului că furnizorii de servicii digitale prezenţi în Uniunea Europeană acţionează responsabil pentru a atenua riscurile care provin din utilizarea serviciilor lor, respectând valorile Uniunii Europene şi protejând drepturile fundamentale. Proiectul de lege are ca obiect stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului DSA, desemnarea coordonatorului serviciilor digitale şi adoptarea regimului sancţionator aplicabil în cazul nerespectării obligaţiilor stabilite prin Regulament sau lege”, se arată în comunicat.

Practic, proiectul de act normativ stabileşte în sarcina autorităţilor relevante (instituţii, autorităţi publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate sau autorităţile judiciare) posibilitatea de a emite ordine prin care furnizorul de servicii intermediare are obligaţia de a acţiona împotriva conţinutului ilegal din mediul online sau de a furniza anumite informaţii.

„Prin „conţinut ilegal” se înţelege orice informaţie care, în sine sau prin raportare la o activitate, inclusiv vânzarea de produse sau furnizarea de servicii, nu este conformă cu dreptul Uniunii sau cu dreptul oricărui stat membru care este conform cu dreptul Uniunii, indiferent de obiectul sau natura exactă a dreptului respectiv. Activităţile desfăşurate în mediul online trebuie să respecte normele juridice naţionale în vigoare, iar autorităţile publice ce deţin competenţe pentru supravegherea anumitor sectoare ori domenii de activitate în mediul offline trebuie să urmărească respectarea normelor şi pentru faptele petrecute în mediul virtual (online). Pe scurt, tot ce este ilegal în mediul offline este ilegal şi în mediul online”, subliniază ANCOM.

În calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale, în România, Autoritatea devine punct de contact unic în ceea ce priveşte aplicarea Regulamentului şi raportarea unor date şi/sau informaţii către Comisia Europeană şi/sau către coordonatorii serviciilor digitale din celelalte state-membre.

De asemenea, ANCOM va fi membru al Comitetului european pentru servicii digitale – organism consultativ independent format din Coordonatorii naţionali, care va sprijini efectuarea investigaţiilor comune, va emite avize şi recomandări şi va promova elaborarea şi punerea în aplicare a orientărilor şi rapoartelor privitoare la subiectele abordate de Regulament. Pe acest fond, instituţia urmează să adopte şi legislaţie secundară, prin decizii interne.

„Orice furnizor de servicii intermediare stabilit în România are obligaţia de a transmite ANCOM, în termen de cel mult 45 de zile de la data începerii oferirii serviciilor, o informare în acest sens, care va cuprinde informaţii privind datele de identificare ale furnizorului şi datele de contact ale acestuia în vederea comunicării eficiente cu instituţiile sau autorităţile publice, anunţând orice modificări ale acestora. Pentru aceste comunicări dintre ANCOM şi furnizori, se va utiliza serviciul „My ANCOM”, pus la dispoziţie gratuit de către instituţie”, explică reprezentanţii arbitrului telecom.

Furnizorii de servicii intermediare sunt: furnizorii de servicii de simplă transmitere (mere conduit) – internet exchange points, punctele de acces fără fir, reţelele virtuale private, serviciile şi resolverele DNS, registrele de nume de domenii de prim nivel, registratoarele pentru domenii, autorităţile de certificare care eliberează certificate digitale, telefonie VoIP şi alte servicii de comunicaţii interpersonale; furnizorii de servicii de „stocare în cache” (caching) – doar serviciile privind furnizarea de reţele de distribuţie de conţinut, de proxy-uri invers sau de proxy-uri de adaptare a conţinutului; furnizorii de servicii de găzduire (hosting) – categoriile de servicii precum „cloud computing”, găzduirea de pagini web, serviciile de referenţiere cu plată sau serviciile care permit partajarea de informaţii şi de conţinut online, inclusiv stocarea şi partajarea de fişiere.

Furnizorii de servicii de hosting (cloud sau webhosting) şi platformele online trebuie să implementeze mecanisme de notificare şi acţiune pentru a permite părţilor terţe să notifice prezenţa presupusului conţinut ilegal şi să pună la dispoziţia utilizatorului sisteme interne de tratare a reclamaţiilor cu privire la deciziile pe care le iau în legătură cu un presupus conţinut ilegal sau incompatibil cu termenii şi condiţiile lor. În urma primirii ordinului de a acţiona împotriva conţinutului ilegal, furnizorul de servicii intermediare este obligat să informeze autorităţile relevante cu privire la modul în care a dat curs respectivului ordin, iar autoritatea emitentă (relevantă) are obligaţia de a informa ANCOM cu privire la modul în care s-a dat curs ordinului respectiv. În situaţiile în care furnizorii nu aplică ordinele de eliminare primite din partea autorităţilor relevante, Autoritatea poate interveni.

Proiectul de lege aflat în dezbatere publică poate fi consultat pe site-ul ANCOM, iar cei interesaţi pot transmite observaţii şi propuneri până pe data de 31 octombrie 2023.