Tranziția digitală ne privește pe toți, dar nu toți lucrătorii beneficiază în mod egal. Mulți nu sunt expuși la tehnologia digitală sau sunt angajați în locuri de muncă slab calificate, de rutină și necomplexe. Prezentul raport prezintă date valoroase din cel de-al doilea sondaj european privind competențele și locurile de muncă realizat de Cedefop (ESJS2), care acoperă peste 46 000 de lucrători adulți din 29 de țări europene. Acesta ilustrează impactul pandemiei, cartografiază utilizarea diferitelor tipuri de tehnologie digitală și reflectă implicațiile acestora pentru sarcinile în schimbare, nevoile în materie de competențe și necorelarea competențelor. Multitudinea de dovezi noi sprijină agendele UE în domeniul digital și al competențelor, precum și obiectivele ambițioase ale acestora. În acest raport, Cedefop pledează pentru plasarea bunăstării lucrătorilor și a locurilor de muncă de calitate în centrul tranziției digitale a Europei.
Acest raport arată în mod clar că tranziția digitală este, în primul rând, o tranziție a competențelor, nu un loc de muncă incontrolabil care distruge megatrend. Unele locuri de muncă vor fi pierdute, iar unele sarcini vor fi preluate de roboți sau de alte tehnologii, dar, în același timp, vor apărea noi locuri de muncă și sarcini. Politicile UE în materie de digitalizare, educație și formare (profesională) și competențe subliniază, pe bună dreptate, cât de important este ca cetățenii Europei să dispună de posibilitățile și mijloacele necesare pentru a-și dezvolta, actualiza sau actualiza competențele digitale. Pentru a fi pe deplin eficace, astfel de politici trebuie să fie completate cu abordări inovatoare de promovare a utilizării competențelor la locul de muncă, prin remodelarea sau reproiectarea locurilor de muncă, prin maximizarea potențialului lor de învățare, prin capacitarea lucrătorilor sau prin noi abordări în ceea ce privește organizarea muncii.
Diferențele în ceea ce privește adoptarea muncii la distanță și utilizarea noilor tehnologii digitale la locul de muncă adâncesc decalajele digitale de pe piețele europene ale forței de muncă. Politica UE în materie de competențe poate contribui la creșterea gradului de reziliență a locurilor de muncă cu un nivel mai scăzut de calificare, astfel încât viitoarele crize sanitare, urgențe sociale și alte șocuri să poată fi gestionate mai bine. Acest lucru implică promovarea și comercializarea mai sistematică a potențialului tehnologiilor digitale pentru o muncă durabilă. Bunele practici care prezintă modul în care întreprinderile din sectoarele și ocupațiile vulnerabile au reușit să supraviețuiască șocului pandemiei și au prosper cu ajutorul tehnologiei digitale pot inspira factorii de decizie să facă piețele forței de muncă și societățile mai reziliente.
Politicile
UE în domeniul digital, social, al EFP, al competențelor și al politicilor conexe pun deja un accent puternic pe eliminarea decalajelor digitale. Dovezile ESJS2 confirmă importanța abordărilor generale care recunosc că schimbările reale nu au loc cu măsuri care iau ca punct de plecare un principiu universal. Pe lângă atenuarea lacunelor fundamentale în materie de competențe digitale ale lucrătorilor adulți care ocupă locuri de muncă de intensitate digitală (foarte) scăzută, pot beneficia în mod semnificativ și persoanele expuse inovării tehnologice în locuri de muncă intense din punct de vedere digital și cu înaltă calificare. Printre cele mai importante principii de proiectare se numără combaterea destrămării tehnologice a competențelor și posibilitatea lucrătorilor de a profita pe deplin de avantajele noii tehnologii digitale. O abordare mai sistematică a conceperii și furnizării CVET contribuie la sensibilizarea lucrătorilor cu privire la potențialul lor de învățare și de productivitate.
Raportul
arată că, în pofida impulsului de digitalizare al pandemiei, lipsa investițiilor în infrastructura digitală și progresele lente în ceea ce privește adaptarea la noile moduri de lucru digitale rămân o realitate pentru multe dintre locurile de muncă actuale din UE. O mai bună coordonare între politicile fiscale, digitale, sociale, EFP, competențe și politicile conexe și gândirea ecosistemică a competențelor sistematice pot contribui la creșterea numărului de locuri de muncă mai complexe din punct de vedere digital și pot facilita conceperea de stimulente care să stimuleze perfecționarea digitală a lucrătorilor.
În
punerea în aplicare a politicilor digitale, EFP, a competențelor și a celor conexe, ar trebui să se acorde prioritate stabilirii de contacte cu lucrătorii care au cea mai mare nevoie de formare în materie de competențe digitale (acordând prioritate lucrătorilor cu un nivel scăzut de educație și în vârstă, femeilor, persoanelor care trăiesc în zone rurale sau persoanelor angajate în locuri de muncă slab calificate sau semi-calificate și în unități de dimensiuni mai mici). Identificarea competențelor, validarea și îndrumarea pentru cartografierea competențelor digitale (informale) ale lucrătorilor facilitează tranziția către locuri de muncă care le utilizează mai bine competențele digitale. Este important să se elimine lacunele în materie de informații care rezultă din lipsa expunerii la tehnologie. Astfel de lacune reprezintă un obstacol în calea acceptării și adoptării de către lucrătorii adulți a tehnologiei și a reducerii probabilității de a investi în competențele lor digitale.
Creșterea cererii de competențe și a complexității locurilor de muncă în întreprinderile europene prin intervenții la nivelul cererii este esențială pentru o mai bună utilizare a competențelor lucrătorilor europeni. Acestea completează măsurile axate pe ofertă de combatere a necorelării competențelor (de exemplu, o mai bună cunoaștere a pieței forței de muncă, orientare și consiliere profesională, furnizarea de EFP), care – deși sunt esențiale în sine – nu pot depăși pe deplin neconcordanțele. Pentru a pune în aplicare programe eficace de inovare în domeniul forței de muncă, este esențial să se consolideze educația și formarea managerială și să se prezinte exemple de bune practici de concepere a locurilor de muncă centrate pe factorul uman și de investiții digitale. Dovezile și politicile pot sprijini întreprinderile în alinierea strategiilor digitale și de inovare ale întreprinderilor la investițiile în competențe și la practicile de utilizare a competențelor și le pot ajuta să își consolideze, să atingă sau să recâștige competitivitatea.
