Bune Practici

Bune practici în domeniul digitalizării – prezentare generală 2023

Proiectul Deceniul Digital își propunea transformarea digitală a Europei până în 2030. Cei patru piloni erau abilitățile ITC, instituțiile guvernamentale, infrastructura și mediul de afaceri. Abilitățile ITC, cunoscute și sub denumirea de competențe, se referă la cifre concrete, și anume pregătirea a mai mult de 20 de milioane de specialiști ITC și garantarea unui nivel minim de competențe digitale pentru cel puțin 80% din populație. Transformarea digitală a instituțiilor guvernamentale se referă la digitalizarea instituțiilor publice. Până ân 2030, serviciile publice esențiale vor fi, conform proiectului, online, iar toți cetățenii europeni vor avea acces la dosarele lor medicale în mod gratuit (servicii e-sănătate), ca și la profilul lor individual online (identificare digitală). Cel de-al treilea pilon, infrastructura, se referă la servicii digitale sigure și durabile: conectivitate realizată prin semiconductori de ultimă generație, servicii edge și cloud cu grad ridicat de siguranță și cu un minim de impact asupra mediului natural. Pe lângă aceasta, se propune realizarea primului calculator cu accelerație cuantică. Cât despre mediul de afaceri, el înseamnă de fapt transformarea digitală a întreprinderilor: adoptarea tehnologiilor cloud/IA/bigdata de către trei sferturi din întreprinderile UE, creșterea numărului de întreprinderi ce se orientează spre inovație și garantarea unui nivel minim de 90% din IMM-uri cu un nivel de bază în materie de intensitate digtială.

Proaspăt publicatul Raport al Deceniului Digital România 2023 vorbește de măsurile care au început să fie implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (mai exact proiectul e-guvernare și măsurile luate pentru îmbunătățirea capitalului uman ITC, unde numărul de absolvenți de cursuri de profil este considerabil, iar ponderea femeilor este mare), dar și de conectivitate, unde România se află pe primul loc în Europa. Nivelul de alfabetizare digitală din România este, însă, foarte scăzut, ca și numărul întreprinderilor care au adoptat elemente de bază din tehnologia digitală. De asemenea, sistemul de conectivitate digitală a cetățenilor cu serviciile publice este mult sub media europeană.

Cadrul legislativ s-a adaptat obiectivelor digitalizării în ultimii ani, exemplu fiind garantarea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile și produsele publice, ca și implementarea unei strategii de securitate cibernetică pentru 2022-2027. Un sistem digital de monitorizare a exploatării ilegale a pădurilor a fost lansat, el acoperind, la finalizare, aproximativ 70.000 kilometri pătrați de pădure.

PNRR gestionează 5,97 miliarde euro, din care 4,98 vor contribui la atingerea obiectivelor specificate în Deceniul Digital. Doar pentru transformarea digitală a sectorului public se vor aloca 1,81 miliarde euro. Acești bani vor fi virați către proiecte ce garantează accesul digital al cetățenilor la serviciile guvernamentale, digitalizarea ofertei din domeniul transporturilor, a taxelor și pensiilor, a mediului de afaceri și al sistemului de educație. Efortul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital vor fi mari, căci din punctul de vedere al abilităților digitale primare și al numărului de specialiști TIC angajați, România se clasează la jumătatea mediei europene. IMM-urile cu un nivel elementar de folosire a big data, cloud vor trebui să crească în număr de trei până la opt ori pentru a ajunge la media europeană, iar accesul cetățenilor către servicii publice digitale (inclusiv de sănătate) va trebui să se dubleze. Dintre toate proiectele de digitalizare care au fost încercate, calificativul de cea mai bună practică revine ghiseul.ro, un punct de început pentru digitalizarea tuturor serviciilor guvernamentale din România.

Distribuie
Informații Bune Practici
Când începe​

01/01/2022T00:00:00
Când se termină

31/12/2030T00:00:00
Zonă Georgrafică​

România

Cele mai noi Bune Practici