Robotica și automatizarea sunt tehnologii esențiale pentru creșterea productivității și a eficienței în prevenirea, pregătirea și/sau răspunsul la dezastrele naturale sau provocate de om. Schimbările demografice și schimbarea stilului de viață pot crește presiunea, în special asupra organizațiilor de primă intervenție bazate pe voluntariat, care au nevoie de o formare îndelungată pentru a fi pregătite pentru misiune. Personalul de primă intervenție sprijinit de robotică va fi în măsură să desfășoare mai multe activități într-o perioadă mai scurtă de timp și cu mai puțini membri ai personalului. În cadrul acestei industrii, tehnologiile mai ieftine, mai capabile și mai dinamice accelerează dezvoltarea instalațiilor de producție complet automatizate. Această inovație trebuie să contribuie, de asemenea, la salvarea de vieți omenești. Sunt necesare schimbări fundamentale (proceduri, tactici și strategii) în modul tradițional de lucru al protecției civile. Sistemele robotizate cu și fără funcționalități autonome nu sunt complet noi în ceea ce privește ajutorul în caz de dezastre, dar nu există încă un pas continuu și decisiv în direcția introducerii acestei inovații în activitatea zilnică a personalului de intervenție de urgență.

Se preconizează că rezultatele proiectelor vor contribui la unele sau la toate rezultatele următoare:

• Acceptarea pe scară largă a sistemelor autonome de către personalul de primă intervenție și de către persoanele afectate în materie de protecție civilă;
• Standarde mai ridicate de siguranță și securitate pentru forțele operaționale care lucrează în medii periculoase;
• Anticiparea viitoarelor deficiențe ale personalului de primă intervenție instruit, prin creșterea eficienței acestora (mai puțini membri ai personalului desfășoară mai multe activități în timp mai scurt);
• Capacitate sporită de a desfășura operațiuni la fața locului de la distanță, fără a pune în pericol personalul de primă intervenție;
• Industria europeană a roboticii este consolidată prin implicarea în cercetarea în domeniul protecției civile, precum și printr-un avantaj economic și politic prin dezvoltarea know-how-ului pentru tehnologii inovatoare;
• Reducerea citirilor fals pozitive ale diferiților senzori transportați de roboți

Mai precis, propunerile ar trebui să contribuie la realizarea unuia sau mai multora dintre următoarele impacturi:

• O mai bună exploatare a celor mai recente rezultate științifice (de exemplu, din programe și instituții de cercetare) și a tehnologiilor integrate (de exemplu, observarea Pământului, colectarea de date in situ, modelarea avansată, IA) pentru o mai bună înțelegere a pericolelor cu impact ridicat și a evenimentelor complexe compuse și în cascadă, precum și îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii pentru atenuare, a răspunsului și a instrumentelor de recuperare;
• O mai bună înțelegere și o mai bună cunoaștere și conștientizare a situației cu privire la riscurile legate de dezastre de către cetățeni, abilitați să acționeze și să ia în considerare soluții inovatoare, sporind astfel reziliența societății europene;
• O coordonare transsectorială și interdisciplinară (inclusiv SSU) mai eficientă, coordonarea transfrontalieră a ciclului de gestionare a riscurilor de dezastre și a guvernanței (de la cercetarea științifică la prevenire, pregătire pentru atenuare, răspuns și redresare, inclusiv transferul de cunoștințe și sensibilizarea cu privire la soluțiile inovatoare) de la nivel internațional la nivel local;
• Intensificarea colaborării, a interacțiunilor și a dialogului interdisciplinar și crearea de rețele între comunitatea științifică, instituțiile și programele de cercetare (de exemplu, activitățile științifice din învățământul superior, activitățile științifice ale ESA, programele științifice naționale, FutureEarth RIS-KAN) și personalul de intervenție de urgență și de intervenție de urgență prin acțiuni specifice de colaborare și de colaborare care promovează un transfer mai rapid al rezultatelor din știință în practică;
• Sprijinirea armonizării și/sau standardizării și interoperabilității orientărilor/protocoalelor/instrumentelor/tehnologiilor în domeniul gestionării crizelor, al dezastrelor naturale și al CBRN-E;
• Consolidarea capacităților personalului de intervenție de urgență în toate etapele operaționale legate de orice tip de dezastre naturale și provocate de om, astfel încât aceștia să își poată pregăti mai bine operațiunile, să aibă acces la o mai bună cunoaștere a situației, să dispună de mijloace pentru a răspunde la evenimente într-un mod mai rapid, mai sigur și mai eficient și să poată proceda mai eficient la identificarea, triajul și îngrijirea victimelor;
• Îmbunătățirea capacității de previzionare a impactului și elaborarea de scenarii pentru intensificarea simulărilor de criză ale entităților critice și adaptarea în consecință a activităților de protecție și de consolidare a rezilienței;
• Îmbunătățirea capacității de salvare și gestionare a primelor faze ale situațiilor de urgență care iau în considerare fenomenele climatice extreme și/sau pericolele geologice care pot amenința zonele urbane (de exemplu, incendii de interfață, inundații, cutremure, tsunami, erupții vulcanice etc.).

Pe scurt, domeniul de aplicare al acestui subiect nu este doar acela de a dezvolta noi soluții robotice pentru sarcini specifice, ci și de a aborda într-un mod mai cuprinzător mediul înconjurător și factorii care au un impact mai mare asupra protecției civile (urbanizare, îmbătrânire, schimbări climatice, complexitate sporită în domeniul protecției infrastructurilor critice etc.). Există numeroase provocări în materie de cercetare și inginerie care trebuie abordate în cadrul acestui subiect. Personalul de primă intervenție joacă un rol vital în asigurarea faptului că soluțiile robotice se bazează pe nevoi și sunt active valoroase pentru ecosistemul de protecție civilă.

În plus, acest subiect necesită contribuția efectivă a disciplinelor SSU și implicarea experților și a instituțiilor SSH, precum și includerea expertizei relevante în domeniul științelor sociale și umaniste, pentru a produce efecte semnificative și semnificative care sporesc impactul societal al activităților de cercetare/inovare conexe.

Pentru a obține rezultatele scontate, este încurajată cooperarea internațională.

Se preconizează că activitățile vor atinge TRL 6-8 până la sfârșitul proiectului.

Termenul este 23 noiembrie 2023, ora 17: 00: 00, ora Bruxelles-ului.