Această lucrare examinează factorii determinanți ai utilizării competențelor digitale în rândul angajaților din opt țări din Europa Centrală și de Est, pe baza datelor din sondajul PIAAC (Programul de evaluare internațională a competențelor adulților) din 2024. Studiul pornește de la premisa că competențele digitale au devenit esențiale pentru productivitate, pentru participarea pe piața muncii și pentru competitivitatea economică, și analizează modul în care caracteristicile sociodemografice, contextul organizațional și diferențele dintre țări influențează utilizarea competențelor digitale de bază și avansate la locul de muncă.
Principalele constatări
Diferențele dintre țări sunt semnificative: Cehia, Estonia, Ungaria și Letonia depășesc în general Croația la majoritatea indicatorilor privind activitatea digitală la locul de muncă.
Învățământul superior este cel mai puternic și mai constant predictor al utilizării competențelor digitale. Angajarea în întreprinderi mai mari se asociază cu sarcini digitale mai avansate, precum utilizarea de software specializat și programarea.
Apar și diferențe sectoriale și de gen. Lucrătorii din sectorul public utilizează calculatorul mai frecvent pentru sarcini de rutină, în timp ce competențele digitale avansate sunt mai răspândite în sectorul privat. Femeile participă mai mult la activitățile digitale de bază, dar sunt subreprezentate în rolurile solicitante din punct de vedere tehnic, în special în programare și în utilizarea de software specializat.
Ce înseamnă pentru politici publice
Potrivit autorilor, competențele digitale sunt modelate nu doar de motivația individuală, ci și de factori structurali și instituționali: sistemele de învățământ, organizarea pieței muncii, dimensiunea întreprinderilor și ecosistemele digitale naționale.
Studiul confirmă că învățământul superior sporește substanțial utilizarea competențelor digitale și confirmă parțial că angajarea în sectorul privat și în întreprinderile mari sprijină competențele avansate. Concluzia pentru factorii de decizie: prioritate pentru învățarea pe tot parcursul vieții, programe de formare digitală specifice, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și măsuri care să reducă disparitățile de gen în domeniile TIC avansate.
Pentru România, relevanța este directă — analiza acoperă exact tipul de economie și de piață a muncii în care se încadrează și cazul românesc, iar concluziile privind rolul învățământului superior și al dimensiunii angajatorului sunt aplicabile în elaborarea programelor naționale de formare digitală.
Sursă: conținut european preluat și tradus de pe Digital Skills and Jobs Platform.
