Raportul „Future-proofing VET in Europe – Progress, challenges and policy directions” (Cedefop și ETF) examinează modul în care sistemele de educație și formare profesională (EFP) din întreaga Europă s-au dezvoltat între 2020 și 2025. Acesta evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a șase priorități europene: asigurarea unei EFP reziliente și flexibile, inovatoare și excelente, atractive, favorabile incluziunii și de calitate. De asemenea, analizează modul în care sistemele EFP răspund cerințelor în schimbare ale pieței forței de muncă, evoluțiilor tehnologice, tranziției digitale și tranziției verzi, precum și nevoii de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții.
Raportul constată că țările europene au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește modernizarea EFP. Printre principalele evoluții se numără actualizarea programelor de învățământ pentru a integra competențele digitale și verzi, extinderea uceniciilor și a învățării la locul de muncă, introducerea unor parcursuri de formare mai flexibile și modulare și investițiile în infrastructura digitală. Țările consolidează, de asemenea, legăturile dintre furnizorii de educație, angajatori și alte părți interesate pentru a alinia mai bine formarea la nevoile pieței forței de muncă. Cu toate acestea, progresele variază de la o țară la alta, în special în ceea ce privește îmbunătățirea atractivității și a incluziunii EFP.
Raportul identifică barierele persistente în calea progreselor viitoare, inclusiv guvernanța fragmentată, finanțarea inadecvată pe termen lung, deficitul de profesori și formatori calificați și nivelul scăzut de recunoaștere socială a educației profesionale. Pentru a aborda aceste provocări, raportul recomandă o elaborare mai coordonată a politicilor, investiții durabile, utilizarea pe scară mai largă a învățării modulare și a microcertificatelor, un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice și măsuri specifice de îmbunătățire a incluziunii și a imaginii publice a EFP. În general, raportul solicită o abordare mai integrată și mai favorabilă incluziunii sociale pentru a se asigura că EFP rămâne relevantă pentru piețele forței de muncă în schimbare și sprijină atât competitivitatea economică, cât și echitatea socială.
Ce înseamnă pentru România
Datele Cedefop arată decalaje mari pentru România: doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai educației profesionale inițiale (20–34 de ani) au beneficiat de învățare la locul de muncă, față de 65,3% media UE și de ținta europeană de 60% – unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE. Rata de ocupare a absolvenților recenți ai învățământului profesional a fost de 65,7%, față de 80,0% media UE. Pe partea pozitivă, România a adoptat în 2022 un sistem de credite transferabile pentru formarea profesională continuă a adulților, aliniat în 2023 la sistemul european ECTS. Sursa datelor naționale: nota de politică Cedefop privind EFP în România.
Sursă: conținut european preluat și tradus de pe Digital Skills and Jobs Platform.
