În 2018, Germania a început să planifice modul în care poate fi exploatat pe deplin potențialul IA, cu o strategie foarte atent concepută pentru a stimula creșterea și competitivitatea, asigurând în același timp dezvoltarea responsabilă și fiabilă a IA. Acest lucru a fost descris în Strategia națională privind inteligența artificială, care este un proiect la scară largă care implică trei ministere: Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale, Ministerul Federal al Educației și Cercetării și Ministerul Federal al Economiei și Energiei. Cele trei instituții au instituit un proces de consultare cu un set diferit de părți interesate și au actualizat strategia națională în domeniul IA în decembrie 2020, care se axează pe trei obiective principale pentru a rămâne relevante și a ține pasul cu dezvoltarea IA:
- Asigurarea competitivității viitoare a Germaniei, transformând în același timp Germania și Europa într-un lider în dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor IA;
- Să se asigure că utilizarea și dezvoltarea IA sunt responsabile și axate pe binele comun;
- Integrarea IA dintr-o perspectivă etică, juridică, culturală și instituțională prin intermediul unui dialog societal amplu și al unor eforturi politice active.
Începând din 2021, au fost alocate 5 miliarde EUR pentru punerea în aplicare a strategiei privind IA, inclusiv 2 miliarde EUR pentru stimularea economică și pachetul privind „tehnologiile viitorului” care răspunde pandemiei. Amploarea resurselor alocate subliniază importanța pe care Germania o acordă IA, dar unul dintre aspectele foarte interesante și inovatoare este o abordare centrată pe om, al cărei scop explicit este de a construi încrederea necesară în rândul cetățenilor și de a-i dota cu formare și competențe pentru a comunica cu încredere și confort cu IA într-un context profesional și în societatea civilă. Aceasta face parte dintr-o programare mai amplă a competențelor digitale, a cărei componentă principală este alfabetizarea în domeniul IA.
Implementarea și co-crearea aplicațiilor IA la locul de muncă
Strategia pune un accent puternic pe stimularea tehnologiilor digitale la locul de muncă, după ce un studiu realizat de Ministerul Federal al Economiei și Energiei și de Centrul de Cercetare Economică Europeană Leibniz a arătat că doar 5,8 % dintre întreprinderi au utilizat tehnologii IA în 2019. Studiul atribuie acest lucru unei lipse de expertiză în domeniul IA în cadrul IMM-urilor și au fost lansate o serie de proiecte:
- Centrele de mâine sprijină IMM-urile în implementarea tehnologiilor și sistemelor digitale bazate pe IA. Centrele utilizează o metodă participativă și cocreativă pentru a permite întreprinderilor să conceapă procese împreună cu angajații lor.
- Spații experimentale și de învățare: acestea sunt situate în întreprinderi și administrații pentru a permite organizațiilor și angajaților acestora să dezvolte și să testeze soluții pentru implementarea și implementarea proceselor IA centrate pe factorul uman la locul de muncă. Aceste spații contribuie la implementarea și transferul tehnologiilor IA, acționează, de asemenea, ca platforme de informare și sprijină IMM-urile în abordarea provocărilor transformării digitale. Cercetătorii monitorizează procesele, provocările și oportunitățile de dezvoltare a unei metode științifice care poate fi utilizată pentru alte întreprinderi.
- Autocare UI: Pentru a familiariza IMM-urile cu noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, și cu cea mai simplă intrare posibilă a acestor tehnologii în IMM-uri, acestea colaborează direct cu IMM-urile (peste 3400 în mai 2020) pentru a sensibiliza publicul cu privire la potențialul tehnologic și economic al IA. Răspunsurile au fost exagerate.
Inteligența artificială, diversitatea și aplicațiile societății civile
Strategia privind inteligența artificială implică mai multe aspecte și sectoare ale societății: proiectul Kidd (IU în serviciul diversității) se bazează pe ipoteza că algoritmii pot, de fapt, să discrimineze. Sistemele digitale ar trebui să țină seama de diferitele perspective într-un stadiu incipient al procesului de proiectare și să implice persoane din medii diferite. Întreprinderile participante testează colegiuitorii pentru a institui un sistem digital care să implice un grup divers de personal și experți. Obiectivul final este de a crea un „proces Kidd” standardizat, care să evite discriminarea și să permită o aplicare echitabilă, transparentă și inteligibilă a sistemelor digitale în întreprinderile centrate pe oameni.
Inteligența artificială ca forță a binelui comun: o inițiativă de sprijinire a societății civile în dezvoltarea aptitudinilor și competențelor IA pentru a valorifica potențialul IA este denumită Platforma pentru inovare cetățenească (CIP). În acest caz, părțile interesate din medii diferite își pot prezenta împreună propunerile de dezvoltare a unei aplicații IA colaborative bazate pe interesul comun, prin intermediul unei platforme online. Participanții pot proveni de la diferiți actori, cum ar fi organizații sociale, municipalități, întreprinderi nou-înființate, ONG-uri, dar și cetățeni individuali. Până în prezent, în procesul de finanțare s-a acordat prea puțină atenție acestor părți interesate. Prin includerea sa, Programul pentru competitivitate și inovare lărgește rezerva de beneficiari și asigură o abordare inovatoare a dezvoltării unei IA centrate pe factorul uman. Unul dintre rezultatele pozitive ale acestei inițiative este că implicarea societății civile poate promova acceptarea pe scară largă și încrederea în tehnologie în rândul populației.
Care sunt următoarele etape ale strategiei germane în domeniul IA? Acesta va urmări acum instituționalizarea proceselor de evaluare și identificarea celor mai bune practici.
