În Europa, la fel ca în restul lumii, inovarea și transformarea digitală contribuie la apariția a ceea ce s-a numit a patra revoluție industrială. Conceptul de Industrie 4.0 a apărut pentru a descrie această transformare digitală în industrie în toate sectoarele. Integrarea inovațiilor digitale în strategiile lor de afaceri este un mijloc esențial de creare de valoare, iar integrarea digitală și conectarea sistemelor pot crea lanțuri valorice digitalizate neîntrerupte.
Obiectivul acestui studiu este de a prezenta opțiuni de politică pentru utilizarea impozitării și a intervenției pe piața muncii, având în vedere evoluțiile emergente ale platformelor digitale industriale, ale IA și ale tehnologiilor conexe, și de a analiza modul în care aceste opțiuni pot afecta creșterea economică și coeziunea socială, precum și dezvoltarea industriei 4.0 în Europa.
Aceasta este operaționalizată prin luarea în considerare a instrumentelor de impozitare și de reglementare a muncii în ceea ce privește efectele lor asupra economiei, societății și politicii. În pofida discuțiilor ample privind impactul IA și al roboților asupra locului de muncă și a pieței forței de muncă, există puține dovezi sistematice. Estimările recente privind efectele automatizării asupra locurilor de muncă indică variații puternice în ceea ce privește potențialele pierderi de locuri de muncă, cuprinse între 9 % și 40-60 % din locurile de muncă actuale până în 2030.
Opinia
predominantă este că automatizarea înlocuiește și completează munca umană. Dar și faptul că contractele tradiționale de muncă cu normă întreagă par să fie înlocuite și mai mult cu alte forme de ocupare a forței de muncă, cum ar fi locurile de muncă temporare, munca independentă, minilocurile de muncă, locurile de muncă mici intermediate de platformele digitale de muncă etc.
Pe scurt, din perspectiva politicilor, raportul evidențiază următoarele puncte:
- În funcție de consensul politic obținut, se poate construi o combinație echilibrată de elemente din ambele scenarii, creând un mediu favorabil muncii, cu inovare tehnică și socială, care să conducă la creștere economică și coeziune socială.
- Consensul politic ar putea fi creat prin includerea altor măsuri suplimentare, de exemplu o politică industrială puternică bazată pe investiții care să stimuleze dezvoltarea și preluarea platformelor europene sau noi reglementări privind schimbul de date și concurența.
- Coeziunea politică internă în UE este esențială pentru a obține echilibrul adecvat pentru ca Industria 4.0 să producă creștere economică și coeziune socială cu soluțiile europene. InvestEU, Orizont Europa, Europa digitală și programele conexe de implementare, capabilități și coeziune aflate în discuție pot sprijini acest proces.
- Ar putea fi luată în considerare crearea unei coaliții de factori de decizie pe piața forței de muncă și de factori de decizie în domeniul inovării/tehnologiei în Europa pentru a găsi un astfel de echilibru. Unitatea UE este necesară pentru a gestiona forțele mondiale în materie de capital și tehnologie, de exemplu prin intermediul OCDE.
- Dacă Europa ar fi împinsă la extremitatea scenariului ultra-liberal, este probabil ca platformele industriei europene 4.0 să fie marginalizate.
- O transformare echilibrată poate fi finanțată printr-o creștere mai mare, printr-o abordare comună mai mare, dar selectivă, a impozitării și, dacă este necesar, prin deficite bugetare temporare.
