Un raport publicat de McKinsey Global Institute (MGI) evaluează impactul de durată al pandemiei mondiale de COVID-19 asupra cererii de forță de muncă, a mixului de locuri de muncă și a competențelor profesionale necesare în opt țări cu modele economice și ale pieței forței de muncă diverse: China, Franța, Germania, India, Japonia, Spania, Regatul Unit și Statele Unite.
Documentul se bazează pe ipoteza că pandemia de COVID-19 a sporit pentru prima dată importanța dimensiunii fizice a muncii (în comparație cu perioada anterioară pandemiei, cea mai mare perturbare a muncii a inclus noi tehnologii și legături de afaceri tot mai mari). Prin urmare, documentul examinează modul în care tendințele accelerate de pandemii pot fi remodelate pe termen lung. Acesta examinează aceste schimbări în cursul anului 2030 în cele opt țări menționate mai sus, cu modele economice și ale pieței forței de muncă diferite.
În scopul acestei cercetări, autorii au identificat zece spații de lucru (îngrijire medicală, îngrijire personală, interacțiuni cu clienții la fața locului, activități recreative și călătorii, asistență la domiciliu, producție și depozitare în interior, lucrări de birou informatic, clasă și formare, transport de bunuri și producție și întreținere în aer liber), reunind ocupații în funcție de proximitatea lor față de colaboratori și clienți, numărul de interacțiuni interpersonale și natura acestora la fața locului și în interiorul clădirilor.
Principalele constatări ale acestui studiu arată că este probabil ca locurile de muncă cu un nivel mai ridicat de proximitate să sufere o transformare mai accentuată după pandemie, ceea ce va duce la efecte de domino în alte locuri de muncă, ca răspuns la o schimbare a modelelor de afaceri. În plus, se preconizează că perturbările la locul de muncă cauzate de COVID-19 vor fi mai mari decât se estimase în cercetarea anterioară pandemiei, în special pentru lucrătorii cu cele mai mici salarii, pentru lucrătorii cu cel mai scăzut nivel de educație și pentru cei mai vulnerabili. Cercetările estimează că peste 100 milioane de lucrători din cele opt țări pe care le-am studiat ar putea fi nevoiți să își schimbe ocupațiile și se vor confrunta cu lacune și mai mari în materie de competențe. Prin urmare, documentul oferă o serie de perspective pe termen lung și solicită răspunsuri flexibile și colaborative care ar putea conduce la o creștere mai mare a productivității și ar putea crea o traiectorie profesională cu o mobilitate ascendentă a lucrătorilor.
Prezentul raport privind viitorul muncii după pandemia de COVID-19 este primul dintre cele trei rapoarte MGI care abordează aspecte ale economiei post-pandemie. Altele abordează impactul pe termen lung al pandemiei asupra consumului și potențialul de redresare la scară largă determinat de creșterea productivității și a inovării.
