La 19 septembrie 2023, cea mai amplă dezbatere preelectorală din sectorul angajatorilor a avut loc cu liderii partidelor politice sub rolul Uniunii Naționale a Angajatorilor (RÚZ), intitulată „Dialog pentru Slovacia – ce viitor va aștepta țara noastră după alegeri?”. Reprezentanții angajatorilor, împreună cu politicienii, au discutat subiecte esențiale pentru dezvoltarea Slovaciei și viitoarele orientări după viitoarele alegeri parlamentare.

Economia Slovaciei este departe de renumitul titlu al Europei. Viziunea neclară a direcției și a măsurilor (alte) neconceptuale aferente, gradul tot mai mare de îndatorare a statului, stagnarea inovării și absența reformelor necesare îngreunează din ce în ce mai mult pentru țara noastră să țină pasul cu concurenții străini. Conform indicelui competitivității regionale din cadrul Comisiei Europene (CE), regiunile slovace sunt a cincea cea mai puțin competitivă din Uniunea Europeană (UE). Și din acest motiv, RÚZ a organizat cea mai amplă discuție preelectorală privind sectorul angajatorilor cu liderii partidelor politice. „Chiar și după treizeci de ani de autonomie, Slovacia nu are o viziune clară asupra țării pe care dorim cu adevărat să o construim și pe care o avem, cuvinteleși promisiunile îndrăznețe pun adesea forța și calitatea măsurilor legislative în vigoare ulterior”, a declarat președintele RÚZ, Miroslav Kiraľvarga, la începutul dezbaterii preelectorale, la începutul dezbaterii preelectorale.

Angajatorii și reprezentanții diferitelor partide politice au discutat nu numai despre modul în care doresc să îmbunătățească performanța economiei slovace și să promoveze un mediu de afaceri favorabil, ci și să elimine efectele negative ale crizelor care au fost afectate negativ de întreprinderi și de angajații lor în ultima perioadă.„Întreprinderile continuă să se confrunte cu creșterea prețurilor la energie și nu doresc cu adevărat să afle promisiuni, ci soluții concrete după luni de la declanșarea crizei energetice”, asubliniat președintele RÚZ. În contextul crizei energetice, sectorul angajatorilor s-a întrebat, de asemenea, cum doresc liderii politici individuali să se îndrepte către tranziția verde a industriei fără a crea în același timp noi dependențe, cum ar fi importurile de materii prime critice sau de energie, dar și ce sumă plătește efectiv țara noastră pentru tranziția verde și cine va plăti efectiv pentru aceasta la sfârșitul zilei? În acest sens, liderii politici au convenit că o prioritate-cheie pentru perioada următoare ar trebui să fie asigurarea stabilității aprovizionării cu surse de energie și a unor prețuri previzibile pentru a evita o potențială producție supradimensionată ca atare.  „Provocarea noului guvern trebuie să fie aceea de a face investiții în digitalizare, modernizare și tehnologii care vor contribui la creșterea productivității muncii”, a declarat plenul.

Țara noastră continuă, de asemenea, să se confrunte cu o inflație extremă, în timp ce inflația medie în zona euro a fost de 5,5 % în luna mai, până la 10,9 % în Slovacia. Creșterile drastice ale prețurilor afectează, de asemenea, nivelul de trai al populației. În ciuda promisiunilor preelectorale de a face mai ieftin, trebuie recunoscut faptul că, având în vedere situația actuală a finanțelor publice, acestea vor trebui să afecteze atât întreprinderile, cât și gospodăriile. Acesta este motivul pentru care RÚZ a fost interesată de acțiunile concrete pe care liderii partidelor politice doresc să le pună în aplicare pentru a stabiliza economia și sectoarele cele mai afectate. Problema principală a fost, de asemenea, modul și domeniile în care dorește să salveze statul însuși. În acest domeniu, există un consens cu privire la faptul că Slovacia trebuie să eficientizeze în mod substanțial utilizarea fondurilor UE, inclusiv la nivel regional. Cu toate acestea, în acest context, președintele RÚZ a subliniat că țara noastră nu reușește de mult timp să pună în aplicare fondurile UE. „Pe lângă birocrație, ne confruntăm și cu lentoarea diferitelor procese sau cu formularea lipsită de sens a atribuirii multor proiecte”, a declarat el. În aceeași ordine de idei, în ultimii cinci ani, Slovacia s-a clasat în mod constant pe primul loc în ceea ce privește numărul de fraude identificate în absorbția efectivă a fondurilor UE.

Deși performanța economiei, ocuparea forței de muncă și, prin urmare, nivelul de trai sunt suportate de întreprinderi, guvernul le lasă adesea în urmă, în loc să le sprijine. În clasamentul țărilor OCDE, Slovacia se situează pe locul 21 din 38 în evaluarea sa privind impozitul pe profit – țara noastră are unul dintre cele mai mari costuri de capital și unul dintre cele mai scăzute randamente ale investițiilor întreprinderilor. În comparație cu V4, Slovacia se află, de asemenea, pe locul al doilea în ceea ce privește masa salarială minimă. Angajații slovaci au, de asemenea, al treilea cel mai mic salariu net, în pofida faptului că angajatorii plătesc al doilea cel mai mare preț al forței de muncă. „În același timp, asistăm la eforturi repetate din partea politicienilor de a majora impozitele sectoriale existente sau chiar de a introduce taxe sectoriale complet noi, ceea ce afectează în mod negativ nu numai întreprinderile și nivelul de trai din țară, ci și percepția Slovaciei ca loc de investiții”, a declarat președintele RÚZ, Miroslav Kiraľvarga. Multe dintre aceste măsuri au depășit procesul legislativ standard. „Trebuie să înțelegem că politica este un serviciu pentru o țară. Un mediu de afaceri previzibil, reducerea impozitelor și comunicarea cu părțile interesate sunt esențiale pentru susținerea întreprinderilor naționale și atragerea investitorilor străini. Acest lucru nu trebuie uitat”, a afirmat în dezbaterea preelectorală.

Educația și îmbunătățirea calității sale reprezintă, de asemenea, una dintre principalele teme ale Programului-cadru pentru cercetare și dezvoltare pe termen lung. Acesta este motivul pentru care angajatorii au subliniat în mod repetat situația alarmantă a țării noastre de astăzi, în cadrul dezbaterii preelectorale. Potrivit unor date recente, unul din cinci studenți studiază în străinătate. Problema este că doar jumătate dintre respondenți intenționează să se întoarcă acasă după părăsirea școlii. Cauzele exodului masiv al creierelor se regăsesc în calitatea slabă a universităților și a absolvenților acestora, precum și în punerea în aplicare vagă a reformelor în domeniul educației. „Nu ar trebui să ne clătim atunci când studenții merg în străinătate, dar ar trebui să fim mândri de acest lucru. Adesea, aceștia vor dobândi o educație de înaltă calitate, experiență și know-how de neînlocuit. Cu toate acestea, prioritatea esențială a noului guvern ar trebui să fie asigurarea faptului că, după finalizarea studiilor, motivația de a se întoarce în Slovacia și de a aplica lecțiile învățate aici”, a subliniat președintele RÚZ, Miroslav Kiraľvarga. În acest sens, liderii partidelor politice au remarcat necesitatea de a crea oportunități adecvate și medii de afaceri favorabile pentru ca tinerii să fie stimulați să se întoarcă. De asemenea, este esențial să se îmbunătățească sistemul de învățământ slovac ca atare, la toate nivelurile. „Astăzi, în Slovacia avem zeci de universități, dintre care doar aproximativ șapte se axează pe educația naturală și tehnică. Cu toate acestea, finanțăm fiecare dintre instituțiile de învățământ superior, fie ele publice sau private, și disciplinele asupra cărora se concentrează. Întrebarea este dacă componența acestor școli și domenii de studiu este corectă pentru țara noastră mică”, a declarat președintele RÚZ. Potrivit președinților partidelor politice, răspunsul este acela de a conecta mai strâns școlile cu sectorul privat, de a optimiza numărul școlilor și de a institui un sistem cuprinzător de evaluare a calității acestora, bazat, de exemplu, pe evaluarea succesului absolvenților și pe salariul mediu. Pe baza succesului fiecărei școli, școlile de cea mai bună calitate și de succes ar trebui să fie apoi „remunerate”.