Hărțuirea cibernetică rămâne o prioritate încă nerezolvată pe agenda UE — și, în ultimii ani, a luat o amploare tot mai mare.
Doi din cinci copii au fost martori ai hărțuirii cibernetice, iar 25 % au fost ei înșiși victime, potrivit unui raport din 2025 realizat de ICF, SOS Satele Copiilor și Salvați Copiii, în cadrul Platformei UE de participare a copiilor. Fetele raportează, în special, incidențe mai mari atât ca martore, cât și ca victime.
Peste 9 din 10 europeni consultați într-un sondaj Eurobarometru recent consideră că sunt necesare acțiuni urgente pentru a proteja copiii împotriva influențelor dăunătoare și a abuzurilor online.
Rețelele sociale, utilizate zilnic de 80 % dintre tineri, sunt principalul canal prin care copiii și adolescenții sunt expuși hărțuirii cibernetice, iar dovezile privind efectele de durată ale expunerii la conținut online necorespunzător se acumulează. UE dispune deja de un cadru juridic și de politici cuprinzător — Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), inițiativa „Un internet mai bun pentru copii” (BIK+), rețeaua centrelor pentru un internet mai sigur. În completarea acestora, Comisia Europeană a lansat în februarie 2026 un plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice.
De ce are Europa nevoie de acest plan
Hărțuirea cibernetică poate fi percepută ca fiind, prin natura ei, „privată” — accesul fizic și contactul direct nu mai sunt necesare pentru ca agresiunea să aibă loc. Se poate întâmpla oricând, iar victimele se simt adesea prinse într-o buclă nesfârșită de comunicare non-stop cu agresorul. Aproape toate victimele (95 %) ale hărțuirii cibernetice se confruntă și cu hărțuire fizică, verbală sau socială în viața reală.
Fenomenul este în creștere în toate țările UE. Potrivit OCDE, între 2017–2018 și 2021–2022 hărțuirea cibernetică a crescut în toate cele 29 de țări și regiuni ale UE analizate în raportul din 2025 „How’s Life for Children in the Digital Age?”. În Danemarca, Lituania, Norvegia, Slovenia, Islanda și Țările de Jos creșterea a depășit 5 puncte procentuale, iar media OCDE a urcat de la 12,1 % la 15,5 %.
Diferențele dintre statele membre sunt semnificative: în perioada 2021–2022, ponderea copiilor hărțuiți online a variat de la 7,5 % în Spania la 27,1 % în Lituania. Rate ridicate s-au înregistrat și în Letonia, Polonia, Anglia, Ungaria, Estonia, Irlanda, Scoția, Slovenia, Suedia, Țara Galilor, Finlanda și Danemarca, în timp ce Portugalia, Grecia și Franța se numără printre țările cu cele mai scăzute rate. Germania și Italia se situează sub media europeană. În toate țările, copiii din medii socioeconomice defavorizate raportează mai frecvent că au fost victime.
Cei trei piloni ai planului de acțiune
- O abordare coordonată la nivelul UE privind protecția. Comisia va continua să asigure respectarea legislației existente, cu un accent sporit pe hărțuirea cibernetică. Statele membre sunt invitate să elaboreze politici naționale pornind de la o definiție comună la nivelul UE.
- Prevenire și sensibilizare. Planul urmărește promovarea unor obiceiuri digitale sănătoase de la o vârstă fragedă. Comisia va pune la dispoziție instrumente dezvoltate împreună cu copii, părinți, educatori, experți în sănătate mintală, state membre și organizații precum centrele pentru un internet mai sigur. Centrul Comun de Cercetare (JRC) oferă un centru de informare privind bunăstarea digitală și găzduiește Centrul European pentru Transparența Algoritmică (ECAT), care sprijină aplicarea DSA prin expertiză tehnică și științifică.
- Raportare și sprijin. Planul urmărește ca toți cei implicați — victime, martori, părinți și îngrijitori — să dispună de modalități clare, sigure și accesibile de a raporta abuzurile și de a primi ajutor. Comisia va sprijini implementarea unei aplicații de siguranță online în toate statele membre, prin care copiii și tinerii pot raporta cu ușurință hărțuirea, pot stoca și prezenta dovezi și pot primi asistență adaptată.
Resurse
Puteți consulta textul integral al Planului de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice și comunicatul de presă privind lansarea acestuia. Portalul Better Internet for Kids oferă resurse pentru copii, tineri, profesori și părinți, alături de cele mai recente cercetări din domeniu.
Sursă: conținut european preluat și tradus de pe Digital Skills and Jobs Platform.
