La 17 iunie 2026, Comisia Europeană a publicat ediția din 2026 a raportului și a pachetului privind stadiul evoluției deceniului digital. Potrivit raportului din 2026, Europa marchează progrese în ceea ce privește transformarea digitală a serviciilor, a industriilor și a societății sale – cu pietre de temelie fundamentale ale digitalizării bine puse în aplicare. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a elimina lacunele în ceea ce privește punerea în aplicare, aspecte precum amploarea, viteza și coordonarea generală necesitând mai multă atenție. Există în continuare lacune semnificative, în special în ceea ce privește tehnologiile fundamentale, capacitatea de calcul, securitatea cibernetică, adoptarea tehnologiilor digitale avansate și competențele digitale și capacitatea de extindere.
Zilele în care transformarea digitală a fost menționată doar în contextul inovării și al creșterii productivității au trecut de mult – în 2026, aceasta pare să fie din ce în ce mai legată de aspecte legate de reziliență, securitate și democrație, precum și de valorile fundamentale ale UE. Raportul din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital sugerează că abordarea acestor provocări va depinde de succesul unui proces de transformare digitală centrat în mod inerent pe factorul uman și care stă la baza aspectelor esențiale legate de competitivitatea, reziliența și siguranța Uniunii. Toate drumurile par să conducă la o ambiție generală de a consolida suveranitatea tehnologică europeană – și de a evita ca acest lucru să se facă în detrimentul principalilor săi factori favorizanți, oamenii.
Cartografierea progreselor înregistrate de UE în 2025: în pofida progreselor tangibile, persistă lacune
În loc să facă pur și simplu bilanțul tendințelor recente, raportul din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital merge cu un pas mai departe, analizând factorii structurali care determină sau împiedică performanța, reformele și investițiile digitale europene. O concluzie care rezonează pe tot parcursul raportului aruncă o umbră asupra progreselor înregistrate în ultimii ani: în pofida unei serii de progrese concrete care au avut loc începând din 2022, ritmul actual al evoluțiilor rămâne insuficient pentru a aduce UE mai aproape de obiectivele deceniului digital și nu reușește să abordeze provocările generate de era digitală.
Domeniile axate pe competențe din raportul din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital: Cum eliminăm lacunele?
Raportul din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital identifică trei domenii axate în principal pe competențe, în care sunt necesare eforturi deosebit de urgente pentru a elimina lacunele existente:
1) Competențe digitale
Obiectivele deceniului digital al UE pentru 2030 vizează ca 80% dintre cetățenii UE să aibă competențe digitale de bază și 20 de milioane de specialiști TIC să aibă un loc de muncă. În 2026, peste 60% dintre europeni posedă competențe digitale de bază și cunoștințe tehnice de bază. Cu toate acestea, proporția specialiștilor în domeniul TIC este semnificativ mai mică – în 2025, specialiștii în domeniul TIC au reprezentat 5% din totalul forței de muncă (jumătate din obiectivul de 10% din comunicarea strategică). Femeile rămân în mod substanțial subreprezentate pe piața muncii din domeniul IT, reprezentând mai puțin de 20% din experții TIC.
2) Adoptarea tehnologiei de către întreprinderi
O cincime dintre întreprinderile europene au implementat cu succes IA în cadrul proceselor operaționale. Adoptarea IA în sine a crescut vertiginos în comparație cu anul precedent, crescând cu 48% în 2025. Aproape jumătate dintre companii (46,5%) utilizează cloud computing și aproape 40% lucrează cu date. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, reprezentând aproape toate întreprinderile din Europa. Cu toate acestea, ele continuă să se confrunte cu obstacole legate de competențe, resurse, acces și infrastructură, în pofida nivelurilor îmbunătățite de maturitate digitală în rândul întreprinderilor mici observate în raport.
3) Provocări societale iminente la intersecția dintre tehnologia digitală și nevoile sociale. Odată cu creșterea digitalizării, cresc și riscurile societale. Aspecte precum protecția grupurilor vulnerabile și, în special, a copiilor (un aspect îngrijorător pentru peste 90%), manipularea online, dezinformarea și conținutul denaturat și dăunător generat de IA (87%) îi îngrijorează pe majoritatea cetățenilor europeni. O mare majoritate a europenilor (80%) consideră că IA ar trebui reglementată cu prudență.
Cât de aproape este Europa de obiectivele deceniului digital al UE? Progresele în materie de competențe rămân fragmentate
Începând din 2022, Comunicarea de politică privind deceniul digital a acționat ca un mecanism de guvernanță strategică, trasând o cale concretă pentru ca următorul deceniu să devină mai digital, mai centrat pe factorul uman și în conformitate cu valorile fundamentale ale UE. Programul de politică privind deceniul digital combină obiective și ținte comune cu un ciclu de monitorizare generalizat și raționalizează implicarea statelor membre ale UE prin intermediul foilor de parcurs strategice naționale privind deceniul digital (foi de parcurs naționale) și al coordonării la nivelul UE cu statele membre prin intermediul Comitetului pentru deceniul digital.
După cum ilustrează figura 1 de mai jos, progresele sunt atât măsurabile, cât și palpabile în multe domenii. Cu toate acestea, aspectele-cheie, inclusiv cele legate de dezvoltarea competențelor, au rămas în urmă.
Un exemplu este situația actuală a experților TIC în domeniul ocupării forței de muncă, unde progresele par să stagneze. Progresele înregistrate în ceea ce privește dotarea populației UE cu competențe digitale de bază au rămas, de asemenea, în urmă față de obiectivul pentru 2030. În ceea ce privește serviciile publice digitale, progresele inegale arată că serviciile atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi ating doar aproximativ 90% din obiectiv până în 2030.
Dimensiunea competențelor: provocări în calea obiectivelor pentru 2030
Transformarea digitală, prevăzută în Comunicarea de politică privind deceniul digital, este una care plasează oamenii în centrul tranziției tehnologice. În acest context, raportul analizează competențele digitale atât ca „avantaj al suveranității”, cât și ca „factor favorizant al adoptării”, iar deficitul UE în ceea ce privește ambele dimensiuni, competențele de bază și specialiștii în domeniul TIC, rămâne unul acut.
Competențe digitale de bază: atingerea obiectivului, dar 7 ani mai târziu?
În pofida angajamentelor naționale semnificative în materie de investiții, UE rămâne în urmă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului pentru 2030 privind competențele digitale de bază (80% din populație), care se preconizează că va fi atins în 2037. De exemplu, angajamentele asumate în cadrul foilor de parcurs naționale privind deceniul digital se ridică în total la aproape 300 de miliarde EUR, inclusiv 205,9 miliarde EUR provenite din bugetele publice – puțin peste 1% din PIB-ul UE-27.
În același timp, doar 60% dintre europeni au competențe digitale de bază. Având în vedere ritmul actual al evoluțiilor, se preconizează că, până în 2030, această cifră va ajunge doar la 68%. Ratele mai scăzute includ persoanele în vârstă, persoanele care provin din medii socioeconomice defavorizate și persoanele din zonele rurale – unde aspecte precum excluziunea digitală sunt cele mai importante. Dar care sunt provocările distincte în fața dobândirii competențelor digitale de bază?
O primă provocare structurală se referă la acoperirea limitată a sistemelor existente și la lipsa capacității acestora de a ajunge la grupurile vulnerabile. Modalitățile actuale de furnizare a formării nu reușesc să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie – iar această dimensiune este deosebit de puternică dacă analizăm ratele învățământului terțiar. În al doilea rând, investițiile în competențele digitale par să se concentreze în jurul educației formale și al incluziunii digitale generale, dar nu reușesc să implice grupuri greu accesibile. În al treilea rând, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale face ca obiectivele să fie ușor depășite. Obiectivul actual de 80% a fost definit într-o eră anterioară IA și, deși subiectul alfabetizării în domeniul IA a câștigat teren, progresele rămân limitate. Acest lucru creează riscul ca nici măcar atingerea obiectivului să nu creeze nivelul de competență necesar în practică până în 2030.
Experții TIC: când deficitul devine un dezavantaj strategic
Sunt necesare acțiuni rapide pentru a elimina lacunele pronunțate în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în domeniul TIC, care se profilează la un nivel ridicat înaintea obiectivelor deceniului digital. Tehnologiile noi și cu evoluție rapidă, cum ar fi IA, calculul de înaltă performanță sau volumele mari de date, ar putea deține cheia pentru soluționarea multor provocări societale – dar valorificarea beneficiilor acestora necesită o forță de muncă calificată, cu combinația potrivită de competențe tehnice și non-tehnice – care, în general, lipsește pe teritoriul european.
În 2025, UE a depășit doar jumătate din obiectivul pentru 2030, cu 10,5 milioane de experți în domeniul TIC încadrați în muncă. Acest lucru are loc în contextul unui mediu aflat în schimbare rapidă, care generează o revoluție a nevoilor în materie de competențe. De ce se întâmplă acest lucru?
În acest sens, sunt implicați mai mulți factori structurali legați de capacitatea UE de a-și stimula forța de muncă din domeniul TIC în ritmul stabilit de deceniul digital. În primul rând, Europa nu produce suficienți absolvenți în domeniul TIC, ceea ce duce la noi blocaje pe piața forței de muncă. În 2023, doar 2,7 din 1 000 de tineri erau absolvenți în domeniul TIC. Pentru comparație, în Statele Unite, acest număr a fost de 3,7, iar în Regatul Unit – de 4,6. Acest lucru ne arată că acest deficit de competențe nu poate fi acoperit doar prin perfecționare și recalificare. În schimb, investițiile specifice în sistemele de învățământ, de la o vârstă fragedă până la învățământul superior, trebuie să fie puse în aplicare pentru a reduce acest deficit.
În al doilea rând, există o neconcordanță uriașă între competențele de care piața forței de muncă are nevoie și pe care le caută în mod activ și competențele disponibile în cadrul forței de muncă actuale. Tehnologii precum IA, cloudul și datele au evoluat atât de rapid încât au făcut efectiv instituțiile de învățământ incapabile să recupereze decalajul și au depășit capacitatea programelor de formare de a le urma. Certificările specifice furnizorilor complică și mai mult această imagine, reducând flexibilitatea generală a pieței forței de muncă.
În al treilea rând, dezechilibrul de gen în domeniul tehnologiei este încă mai mult decât pronunțat, iar progresele în acest domeniu rămân limitate. Această tendință este observabilă pe parcursul educației și carierei – de la mai puține fete interesate de STIM la mai puține femei tinere care intră în domeniul STIM și mai puține femei care se angajează în cariere tehnologice. Acesta este motivul pentru care lansarea recentă a Planului strategic pentru educație în domeniile STIM în martie 2025 pune baza atât de necesară pentru ancorarea STIM ca prioritate în politicile UE în materie de educație și competențe și oferă un cadru de politică și de finanțare pentru promovarea calității educației și a participării în domeniile STIM în aceste sectoare.
Nu în ultimul rând, cererea de competențe digitale avansate a depășit competențele sectorului TIC. Odată cu adoptarea sporită a IA în aproape toate sectoarele-cheie (asistență medicală, producție, logistică, administrație publică și altele), nevoile în materie de competențe depășesc în prezent previziunile actuale privind forța de muncă. Proiectul-pilot privind Biroul portalului juridic european în India, lansat în februarie 2026, reprezintă un pas în direcția cea bună, recunoscând necesitatea ca UE să atragă talente la nivel mondial.
Lectură suplimentară
Pachetul privind stadiul evoluției deceniului digital 2026 a fost publicat de Comisia Europeană la 17 iunie 2026. Printre acestea se numără Raportul din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital: Eliminarea lacunelor structurale și mobilizarea investițiilor pentru 2030 și ulterior, anexele și paginile consacrate fiecărei țări. Un document de lucru al serviciilor Comisiei cu recomandări și analize la nivel înalt ale UE face parte, de asemenea, din pachet.
Sursă: articol preluat și tradus de pe Digital Skills and Jobs Platform.
