Prešov 05. 05. 2023 – sub auspiciile experților Băncii Mondiale, în perioada februarie-aprilie a avut loc o colectare extinsă de date în 60 de școli secundare din trei regiuni din Slovacia. Deși majoritatea școlilor sunt suficient de dotate cu echipamente hardware, analiza sondajului realizat de sondajul realizat de regiunile aflate în faza de recuperare a scos la iveală lacune în ceea ce privește gradul de pregătire a școlilor pentru transformarea digitală.
Cunoașterea maturității digitale a școlilor din fiecare regiune este esențială pentru a acorda prioritate digitalizării educației. În acest scop, 60 de școli județene din regiunile Banská Bystrica, Prešov și Košice au efectuat, de asemenea, un sondaj la care au participat în total 1560 de profesori, precum și conducerea școlii, inclusiv directori. Din punct de vedere statistic, acesta este un eșantion semnificativ, deoarece afectează peste 22600 de elevi care frecventează aceste școli. Absolvenții pregătiți digital sunt atrăgători pentru angajatori. „În sondajul nostru, am pus accentul nu numai pe echipamentele tehnologice ale școlilor, ci și pe pregătirea digitală a diferitelor procese educaționale și de sprijin, pe disponibilitatea educatorilor și pe accesul la crearea de conținut digital”, a explicat intenția de a colecta date de către Martin Džbor, consultantul digital al Băncii Mondiale.
Sondajul digital a făcut constatări importante
Datele colectate au arătat că până la 90 % dintre școlile implicate și directorii acestora se așteaptă la beneficii semnificative de pe urma digitalizării în ceea ce privește calitatea educației, dar aceste așteptări sunt transpuse doar într-o măsură mai mică într-o strategie digitală specifică pentru școli. Doar o treime din școlile analizate au înregistrat progrese în acest sens. Datele arată, de asemenea, că 30 % dintre școli își evaluează în mod activ maturitatea digitală și, în pofida sprijinului legislativ, doar 40 % dintre respondenți au un coordonator digital la școală. În timp ce peste 80 % dintre profesori sunt în măsură să găsească conținut digital pentru materia lor și să interacționeze online cu elevii, doar un grup restrâns (25 %) lucrează în „mod partajat”, adică colaborează la conținutul lor educațional cu un coleg sau partener dintr-un mediu extern. În același timp, constatările arată că doar o treime dintre profesori sunt educați în mod activ în domeniul digitalizării.
„Un alt domeniu în care am constatat fapte interesante este faptul că instrumentele și conținutul digital există și sunt utilizate în școli, dar se limitează adesea la procese de bază, cum ar fi e-mailurile și cărțile electronice. Instrumentele digitale sunt utilizate într-o mică măsură pentru activități cu o valoare adăugată mai mare, cum ar fi cooperarea, evaluarea elevilor, feedbackul, studierea temelor etc.” a declarat Jabor. Doar un sfert dintre profesori își implică în mod activ elevii în crearea de conținut educațional digital, în timp ce doar 20 % dintre profesori evaluează elevul și oferă feedback digital. Acest lucru implică faptul că liceele, deși acceptă, dar nu dezvoltă în mod sistematic competențele digitale ale elevilor și profesorilor lor.
Analiza parțială indică un număr suficient de dispozitive, cum ar fi computere, laptopuri sau tablete în majoritatea școlilor, dar 75 % dintre profesori au la dispoziție hardware digital mai vechi de 5 de ani. Potrivit datelor colectate, acest lucru îngreunează accesul la știri și limitează utilizarea celui mai recent software. În același timp, doar o cincime dintre profesori lucrează în mod activ cu platforme sau instrumente de învățare online care depășesc pagina centrală EduPage sau biroul 365. În ansamblu, doar 9 % dintre respondenți utilizează noi forme digitale, și anume, în mod tradițional, 51 % dintre respondenți. Doar un sfert dintre școli dispun de echipamente pentru învățarea hibridă (video, senzori etc.), însă 75 % dintre școli consideră că digitalizarea reprezintă o oportunitate de îmbunătățire a calității educației.
Rezultatele și recomandările sondajului au fost completate de grupuri de film
Concluziile parțiale ale sondajului au fost completate de rezultatele a două grupuri de film, care s-au reunit la 4 mai la Biroul Regiunii Autonome Prešov. Printre acestea s-au numărat reprezentanți ai școlilor secundare, ai departamentelor educaționale regionale, ai universităților, ai Institutului de Stat pentru Educație Profesională, ai organizațiilor profesionale, ai angajatorilor și ai organizațiilor de sprijinire a întreprinderilor. „Scopul dezbaterii dintre diverșii parteneri a fost de a trage concluzii și recomandări care să permită îmbunătățirea împreună a nivelului digital al învățământului secundar și să contribuie la crearea unor pachete de investiții integrate pentru licee”, a declarat Andrea Hagovska, expert al Băncii Mondiale, care a condus unul dintre grupurile de film. Printre principalele recomandări se numără sprijinul pentru un „coordonator digital în școli”, o cooperare mai eficientă în materie de digitalizare între școli și școli și întreprinderi. Necesitatea de a partaja și de a crea conținut digital, dar și procesul de gestionare a schimbării, împreună cu formarea sistematică a cadrelor didactice în domeniul digital, nu ar trebui uitate. Unul dintre rezultate este propunerea de a crea un „centru digital strategic” care să îi reunească pe cei care ar lucra în direcția transformării digitale în domeniul educației.
„Datele colectate vor reprezenta o contribuție importantă la reconcilierea priorităților ministerelor și ale regiunilor autonome, pe de o parte, și a priorităților și nevoilor angajatorilor, pe de altă parte. Recomandările vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea politicilor și strategiilor publice în domeniul învățării pe tot parcursul vieții”, a conchis Husein Abdul-Hamid, expertul principal în educație al Băncii Mondiale.
* * * *
Regiunile aflate în proces de recuperare a decalajelor reprezintă o inițiativă menită să ajute regiunile care recuperează decalajul să își stimuleze creșterea și inovarea, să elimine obstacolele din calea unei mai bune utilizări a fondurilor europene și să sporească valoarea adăugată a investițiilor. Acesta este pus în aplicare în Slovacia datorită cooperării dintre Comisia Europeană, Banca Mondială, Ministerul Investițiilor, Dezvoltării Regionale și Informației din Republica Slovacă și regiunea autonomă relevantă. Regiunea autonomă Prešov a fost pilotată în 2018, Banská Bystrica a fost implicată în 2019, iar regiunea autonomă Košice în 2020. Curi aduce în învățământul profesional secundar din regiune un sistem complex și schimbări importante care conduc la modernizare, inovare și îmbunătățirea calității învățământului profesional, dar și la sprijinirea comunităților rome marginalizate.
autoare: Anna Polačkov, consultant al Băncii Mondiale
