O analiză publicată la mijlocul lunii aprilie de think tank-ul Edge Institute pune față în față ambițiile celor mai mari economii ale lumii în privința inteligenței artificiale — și concluzionează că România riscă să rămână, pentru următorii cinci ani, în afara conversației.
Analiza pleacă de la trei surse de date: al 15-lea Plan Cincinal al Chinei, publicat la începutul lui martie 2026 ca un document de 141 de pagini ce oficializează tranziția națională de la „creștere de înaltă calitate” la „suveranitate tehnologică totală”; strategia americană bazată pe scalarea companiilor private; și un set de indicatori care plasează România pe ultimul loc al UE la adopția AI.
Cifrele care definesc decalajul
Două indicatori cantitativi structurează diagnoza Edge Institute. Primul provine dintr-un studiu Microsoft publicat la finalul lui 2025: rata de adopție a inteligenței artificiale în economia românească este de 15,3% — cea mai redusă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Al doilea este un indicator Eurostat din același an: doar 44,1% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani folosesc AI — din nou, ultima poziție în UE.
Cele două cifre se alimentează reciproc. O economie cu adopție scăzută creează puține locuri de muncă în care competențele AI să se dezvolte natural. O generație care folosește puțin AI intră pe piața muncii cu reflexe digitale mai slabe decât competitorii din restul Uniunii. Decalajul nu e doar tehnologic — e și unul de capital uman, care se acumulează în timp.
Modelul chinezesc: planificare la termen lung
Conform analizei Edge Institute, planul cincinal chinez este construit pe trei observații strategice. Prima: într-o eră de tehnologie galopantă, planificarea pe orizont lung nu este un obstacol, ci o resursă. A doua: suveranitatea tehnologică nu se poate cumpăra — trebuie construită prin investiție în formare, infrastructură și standarde proprii. A treia: capacitatea statului de a coordona resurse trebuie să crească pe măsură ce viteza schimbării tehnologice crește.
Documentul chinez identifică punctual sectoarele unde China alocă resurse: cipuri (microprocesoare), modele fundament (foundation models), aplicații industriale, formare profesională. Pe fiecare verticală, există indicatori măsurabili pentru 2030 și un mecanism de raportare anuală.
Modelul american: scalare prin sectorul privat
Statele Unite mizează pe o strategie diferită: stat care creează cadre, dar nu intervine direct în piață. Marile companii americane (Microsoft, Google, Anthropic, OpenAI, Meta) scalează modele și aplicații AI cu suport public discret — în special pe partea de cercetare fundamentală și de infrastructură de calcul. Riscul, recunoscut și de analiști americani, este că lipsa unei strategii naționale unitare lasă spații de vulnerabilitate, în special în zona guvernanței AI agentic — un subiect dezvoltat în raportul recent al Center for Strategic & International Studies citat de Edge Institute.
Unde se află România
Față de cele două modele, poziționarea României nu este nici una de planificare riguroasă, nici una de scalare prin sectorul privat. Țara are elemente de strategie AI — o strategie națională adoptată în 2024, programe punctuale prin PNRR, prezență la nivelul propunerilor europene de AI Gigafactories — dar nu are, conform analizei Edge Institute, o coordonare instituțională clară și nici un responsabil unic pentru implementarea ei. „Fără direcție, fără responsabil”, sumează autorul Robert Berza.
Concret, decalajul se traduce în câteva întrebări fără răspuns instituțional clar: cine măsoară progresul României pe AI? Cum se sincronizează planurile Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cu ale Autorității pentru Digitalizarea României? Unde se decide alocarea resurselor publice pentru cercetare AI versus pentru aplicații în administrație? Răspunsurile, când există, sunt dispersate.
Recomandările analizei
Edge Institute propune trei direcții pentru recuperarea decalajului. Prima — clarificarea responsabilității instituționale: o singură entitate care să poarte mandatul de coordonare, cu autoritate și resurse. A doua — investiție masivă în formarea de competențe AI, atât pentru economie, cât și pentru administrația publică. A treia — sandbox-uri de politici publice care să permită testarea rapidă a unor reglementări într-un cadru controlat, înainte de adoptarea lor generalizată.
Analiza vine în contextul în care, la nivel european, EU AI Act intră etapizat în aplicare începând cu 2026, iar regulile pentru sistemele AI cu risc înalt — multe dintre ele relevante pentru administrația publică și serviciile de utilitate — vor avea efecte directe asupra modului în care statele membre își structurează capacitatea internă de evaluare și implementare.
Pentru ecosistemul digital românesc, decalajul de adopție AI nu este doar o cifră într-un raport. Este, în lectura Edge Institute, semnalul că restul sistemului — competențe digitale, capacitate administrativă, cadru de guvernanță — riscă să rămână în urmă cu un ciclu tehnologic complet.
Mai multe informații:
- Newsletter Edge Institute — „România în economia AI”: newsletter.edgeinstitute.ro
- Microsoft Work Trend Index 2025: microsoft.com/worklab
- Eurostat — Use of AI by individuals: eurostat AI indicators
- EU AI Act: Regulamentul (UE) 2024/1689
