O modificare legislativă aflată în dezbatere la Parlament propune ca identitatea electronică ROeID să devină obligatorie pentru funcționarii publici și pentru o gamă largă de cetățeni care interacționează cu instituțiile statului în anumite contexte. Proiectul de lege L32/2026, asupra căruia comisiile de specialitate ale Senatului au adoptat un raport favorabil, transformă o decizie până acum individuală — aceea de a-ți face sau nu o identitate electronică — într-o cerință de sistem.

Modificările propuse, dacă vor fi adoptate de plenul Camerei Deputaților în forma actuală, ar marca cea mai semnificativă schimbare a politicii naționale de identitate digitală de la lansarea ROeID încoace.

Ce schimbă proiectul

În forma trecută prin comisii, articolul 3 alineatul (3), literele c) și d) extind obligativitatea ROeID asupra a două categorii largi:

• Funcționarii publici și personalul contractual al unor instituții ale statului (în special din zona Ministerului Afacerilor Interne), pentru care identitatea electronică devine instrument de lucru zilnic, nu opțiune;
• Cetățenii care îndeplinesc anumite condiții legale — formularea exactă urmează să fie clarificată în dezbaterea finală — sunt obligați să obțină ROeID pentru a accesa o serie de servicii publice digitale.

În spatele schimbării stă o logică operațională simplă. Multe dintre serviciile dezvoltate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în ultimii doi ani — de la portalul Ghișeul.ro la noul ROePAS, la integrările cu ANAF, ONRC sau Ministerul Justiției — au ROeID ca metodă principală de autentificare. Atâta timp cât deținerea acestuia rămâne opțională, adopția se face în ritm lent, iar bugetele dedicate digitalizării nu produc impactul prevăzut. Obligativitatea, în viziunea inițiatorilor, ar accelera tranziția.

Reacțiile din ecosistem

Decizia comisiilor a generat o dezbatere imediată în comunitatea profesională. Andrei Nicoara, expert în e-guvernare cu peste un deceniu de implicare în proiecte de identitate electronică, a atras atenția asupra ritmului impus de proiect: „Senatul a adoptat unanim un raport care impune ROeID pentru un număr foarte mare de cetățeni — fără ca infrastructura de suport, instruirea funcționarilor și capacitatea de emitere să fi fost discutate proporțional cu măsura propusă”. Întrebarea pe care o ridică Nicoara — și pe care o repetă mai mulți specialiști în domeniu — vizează etapizarea: ce se întâmplă dacă, în șase luni, statul nu poate emite ROeID în volumele cerute de propria lege?

O a doua îngrijorare ține de competențele digitale. ROeID este o identitate electronică legată de Cartea Electronică de Identitate, deci cere și un cititor sau un dispozitiv mobil compatibil. Pentru o parte semnificativă a cetățenilor — în special pentru segmentele mai vârstnice sau din mediul rural — saltul de la nedigital la utilizator obligatoriu de identitate electronică este abrupt. Susținătorii propunerii contraargumentează că obligativitatea va antrena chiar investiția publică în programe de alfabetizare digitală necesare.

Contextul european

Mișcarea României nu este izolată. La nivelul Uniunii Europene, Regulamentul eIDAS 2.0, adoptat în 2024, obligă statele membre să facă disponibil cetățenilor un portofel european de identitate digitală (EUDIW) până la sfârșitul anului 2026. ROeID este componenta națională pe care România o pregătește pentru a se alinia EUDIW. Forțarea adopției pe termen scurt, prin instrumente legislative, este o decizie pe care mai multe state membre o iau pentru a fi pregătite la termenul european — dar discuția privind ritmul rămâne una sensibilă peste tot.

Pentru ecosistemul DSJP, acest tip de politică publică reprezintă un studiu de caz important: măsoară tensiunea dintre obiectivele Decadei Digitale 2030, care cer 100% disponibilitate a serviciilor publice esențiale online, și capacitatea reală a sistemului public de a sprijini această tranziție.

Pașii următori

Proiectul L32/2026 urmează să intre în dezbaterea plenului uneia dintre Camere și, după caz, să facă obiectul amendamentelor finale. Forma finală va arăta dacă obligativitatea va fi însoțită de un calendar realist de implementare, de fonduri pentru sprijinirea cetățenilor în obținerea ROeID și de un program coerent de instruire a funcționarilor.

Pentru contribuabili, decizia rămâne la nivel de monitorizare: dacă proiectul este adoptat în forma actuală, obținerea unui ROeID nu va mai fi o alegere personală, ci o cerință legală pentru anumite tipuri de relație cu statul.

Mai multe informații:

• Identitatea electronică ROeID: https://www.roeid.ro/
• Pagina proiectului L32/2026 — Senatul României: senat.ro/Legis
• Regulamentul eIDAS 2.0 (UE): Regulamentul (UE) 2024/1183