Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a publicat analiza sa anuală a amenințărilor cibernetice care afectează Uniunea Europeană. Publicat în septembrie 2026, raportul se bazează pe 8.257 de incidente înregistrate între 1 ianuarie și 31 decembrie 2025, extrase din surse deschise și din informații anonimizate partajate de statele membre ale UE și de membrii programului de parteneriat cibernetic al ENISA.

Această ediție marchează o modificare a perioadei de raportare: ENISA a aliniat analiza la anul calendaristic, ceea ce înseamnă că se suprapune cu șase luni cu ediția anterioară. Agenția a extins, de asemenea, gama de activități de criminalitate cibernetică pe care le urmărește, inclusiv încălcări ale securității datelor și fraudă.

Ce arată datele

Atacurile de tip „denial-of-service” au reprezentat cea mai mare parte a activității înregistrate (51,3 %), urmate de accesul neautorizat (39,5 %). Ingineria socială a rămas cea mai comună tactică de facilitare, phishingul reprezentând 77,8% din această activitate, susținută din ce în ce mai mult de kituri de phishing și ecosisteme bazate pe servicii. Exploatarea vulnerabilităților, atât N-day, cât și zero-day, a stat la baza a 60,4% din cazurile de acces neautorizat.

După motivație, operațiunile bazate pe ideologie au reprezentat cea mai mare parte a activității observate (57,3%), în mare parte prin campanii hacktiviste de refuzare a serviciului împotriva serviciilor publice. Activitatea motivată financiar a reprezentat 29,3 % din incidente și, notează ENISA, a rămas cea mai de impact pe termen scurt. Spionajul cibernetic al actorilor legați de stat a reprezentat 5,9 %.

Sectorul administrației publice a fost cel mai afectat (31,8 %), urmat de serviciile pentru întreprinderi (8,5 %), transporturi (8 %), industria prelucrătoare (6,9 %) și sectorul financiar-bancar (5,6 %).

Tendințe evidențiate în raport:

• Convergența metodelor. Infractorii cibernetici, hacktiviștii și actorii legați de state se bazează din ce în ce mai mult pe vectori de acces, instrumente și abordări operaționale similare, despre care ENISA constată că îngreunează atribuirea și analiza amenințărilor.
• Lanțul de aprovizionare și dependențele digitale. Incidentele care au afectat furnizorii de software, furnizorii de servicii și mediile cloud au continuat să genereze un impact pe scară largă în aval.
• Evoluția ingineriei sociale. Raportul documentează utilizarea tot mai mare a tehnicii ClickFix și a phishing-ului bazat pe SMS (smishing).
• Inteligența artificială în operațiunile răuvoitoare. ENISA evaluează că IA va sprijini din ce în ce mai mult activitățile răuvoitoare și că în 2026 este probabil ca mai multe faze ale lanțului de atac să fie activate direct de IA, cu o posibilă experimentare a abordărilor „human-out-of-the-loop”. Se preconizează că disponibilitatea tot mai mare a modelelor de frontieră și a instrumentelor specializate cu dublă utilizare va reduce barierele de intrare pentru atacatori și va sprijini automatizarea și extinderea.

Relevanța pentru competențele în materie de securitate cibernetică

Raportul nu este o resursă de formare, dar oferă baza de dovezi pe care ar trebui să se bazeze formarea. Pentru orice persoană care elaborează programe de învățământ, campanii de sensibilizare sau programe de dezvoltare a forței de muncă în materie de securitate cibernetică, aceasta identifică tehnicile utilizate efectiv împotriva organizațiilor europene, sectoarele cele mai expuse și domeniile în care capacitatea atacatorilor se schimbă. Proeminența phishing-ului și a ingineriei sociale în date, în special, susține necesitatea unei activități de sensibilizare la nivelul întregii organizații, mai degrabă decât a unei formări limitate la roluri specializate în materie de securitate.

Structura

Raportul se deschide cu o prezentare generală a tendințelor și o analiză sectorială care acoperă cinci sectoare, apoi examinează în profunzime patru domenii (criminalitatea informatică, activitatea legată de stat, manipularea informațiilor și ingerințele străine și hacktivismul), urmate de un capitol privind vulnerabilitățile dezvăluite în cursul perioadei și de o concluzie prospectivă. Două anexe se referă la operațiunile de asigurare a respectării legii în UE și la metodologia de evaluare.

Accesul

Raportul este disponibil în limba engleză și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul ENISA. Este publicat sub o licență Creative Commons Attribution 4.0.

Pentru organizațiile din România

Raportul arată că administrația publică este sectorul cel mai vizat și că phishingul domină ingineria socială – teme pe care DNSC le abordează constant în alertele și ghidurile publicate în limba română. Incidentele de securitate cibernetică pot fi raportate la numărul unic 1911.

Sursă: conținut european preluat și tradus de pe Digital Skills and Jobs Platform.