România vorbește despre ambiții regionale în inteligența artificială, dar nu și-a definit clar, la nivel operațional, ce rol joacă statul față de AI. Deși țara are deja o strategie de AI, aceasta urmează să expire în mai puțin de un an fără ca implementarea să fi avansat semnificativ. Pornind de la apelul Edge Institute „Doi pași făcuți, cinci pași de făcut” și de la cadrul european – Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act) și AI Continent Action Plan al Comisiei Europene – merită clarificat ce ar trebui să conțină, de fapt, o strategie națională de AI care să nu rămână pe hârtie.

Contextul: de la viziune la livrare

Diagnosticul OCDE din 2026 plasează România printre statele care au strategii, dar se pierd „la capitolul implementare, monitorizare, iterație și corectare a direcției”. Mai grav, OCDE include România printre țările fără o instituție desemnată pentru implementarea strategiei de AI – în condițiile în care 83% dintre statele OCDE au cel puțin un organism responsabil de guvernarea utilizării AI în sectorul public. La integrarea AI în servicii publice proactive, România obține un scor de 0,06 din 1, față de o medie OCDE de 0,67.

La nivel european, direcția este clară. AI Continent Action Plan, adoptat de Comisia Europeană pe 9 aprilie 2025, structurează ambiția UE în jurul a cinci piloni: putere de calcul și infrastructură, date pentru AI, inovare și adopție strategică, competențe și talent, respectiv simplificarea reglementării. La acestea se adaugă AI Act – primul cadru juridic cuprinzător privind AI din lume – și un model de guvernanță pe mai multe niveluri, cu autorități naționale coordonate la nivel european. O strategie națională coerentă trebuie să se ancoreze în aceste repere.

Principalele componente ale unei strategii naționale de AI

Apelul Edge Institute traduce această agendă în pași concreți, aplicabili în România. Sintetizate, elementele esențiale ale unei strategii naționale de AI sunt:

• Guvernanță integrată, nu paralelă. AI nu trebuie gestionată printr-o structură separată, ci ca parte a aceluiași mandat de transformare digitală – idealul fiind un viceprim-ministru pentru transformare digitală și un CIO guvernamental cu rol de continuitate profesională.
• Un Consiliu Digital cu decizii obligatorii. Un organism interministerial care adoptă decizii cu caracter executiv și obligatoriu, cu ședințe periodice și un calendar previzibil, susținut de legislația necesară operaționalizării.
• O instituție responsabilă de implementare. O autoritate desemnată – de exemplu o Autoritate pentru Digitalizarea României reformată și capacitată – cu competențe pe partea operațională a utilizării AI în administrație, după modelul francez.
• Capacitate internă a statului. Specialiști capabili să definească arhitecturi și standarde, să redacteze caiete de sarcini, să supravegheze recepția tehnică și să întrețină sistemele – funcții care, externalizate excesiv, duc la „abandon instituțional”.
• Ghiduri, achiziții și supraveghere. Un ghid obligatoriu de utilizare a AI în administrație, un cadru pentru achizițiile publice de produse AI, programe-pilot cu raportare publică și un sandbox național de reglementare AI.
• Competențe și alfabetizare AI. Un program național de alfabetizare AI în administrația publică și investiții în competențele funcționarilor, precondiție pentru supravegherea responsabilă a tehnologiei.
• Proiecte-ancoră precum portofelul european de identitate digitală (EUDIW). Echipe dedicate, cu un singur lider și un mandat clar, ca primă demonstrație practică a noului model de livrare.
• Conformarea cu obligațiile UE. Aplicarea AI Act, operaționalizarea autorităților de supraveghere și respectarea termenelor europene, ca prag minim obligatoriu.

Ce înseamnă pentru România

O strategie națională de AI nu este un document de imagine, ci infrastructura instituțională care decide dacă investițiile, competențele și reglementarea se consolidează reciproc sau rămân insule. Pentru ecosistemul de competențe digitale, prioritatea practică este dublă: pe de o parte, construirea capacității interne a statului de a înțelege și gestiona tehnologia; pe de altă parte, un efort sistematic de alfabetizare AI, de la administrație până la cetățean. Fără aceste fundamente, ambiția publică privind AI rămâne deconectată de realitatea din teren.

Sursă și linkuri

Acest articol se bazează pe apelul publicat de Edge Institute, „Doi pași făcuți, cinci pași de făcut” – al doilea apel pentru transformarea digitală a României, și îl ancorează în cadrul de politici al Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI Act și AI Continent Action Plan al Comisiei Europene).

• Edge Institute – „Doi pași făcuți, cinci pași de făcut” (apel, 2026): papers.edgeinstitute.ro
• Comisia Europeană – AI Continent Action Plan, COM(2025)165: digital-strategy.ec.europa.eu
• Comisia Europeană – cadrul de reglementare privind AI (AI Act): digital-strategy.ec.europa.eu
• Edge Institute – sinteză OCDE & Comisia Europeană (24 iunie 2026): edgeinstitute.ro