Ministerul Educației și Cercetării, sub conducerea ministrului Daniel David, a publicat un raport de diagnostic cuprinzător, intitulat „Raportul QX”, care analizează starea actuală a sistemului de educație și cercetare din România. Documentul subliniază un deficit major în zona competențelor digitale și a inovării tehnologice, aspecte critice pentru viitorul pieței muncii și competitivitatea țării, și propune o serie de reforme menite să schimbe fundamental paradigma.

O diagnoză îngrijorătoare: Prea puțină inovare, prea puține competențe

Raportul QX prezintă o imagine tranșantă a realității digitale din România. Conform datelor citate, situația actuală ridică semne serioase de întrebare privind pregătirea forței de muncă pentru economia viitorului.

Doar 33% dintre adulți au competențe digitale adecvate

Cea mai alarmantă statistică arată că doar aproximativ 33% dintre adulții români au un nivel adecvat de competențe digitale, o cifră mult sub media Uniunii Europene de 54%. Această discrepanță este agravată de un nivel crescut de analfabetism funcțional, care afectează capacitatea de bază a cetățenilor de a se adapta la cerințele unei economii digitalizate.

Mai mult, documentul atrage atenția asupra performanței scăzute a sistemului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), un motor esențial pentru progresul tehnologic:

• Prea puțină inovare tehnologică: România transformă foarte puțin din cunoașterea academică generată în inovații tehnologice cu impact real asupra economiei.
• Cel mai mic număr de cercetători din UE: Țara noastră se confruntă cu un deficit de specialiști în zona de cercetare și este vulnerabilă la fenomenul de brain drain.
• Subfinanțare cronică: Procentul din PIB dedicat CDI este de peste patru ori mai mic decât media europeană, ceea ce frânează dezvoltarea.

Aceste probleme, cumulate, reprezintă un risc major pentru dezvoltarea sectorului de digital jobs, care depinde fundamental de o forță de muncă înalt calificată și de un ecosistem de inovare performant.

Viziunea pentru viitor: STEM, digitalizare și inteligență artificială în centrul reformei

Dincolo de diagnosticul dur, Raportul QX propune o viziune clară și o serie de reforme strategice, cu un accent puternic pe digitalizare.

1. Prioritizarea competențelor STEM și digitale

Raportul stipulează că sistemul de educație trebuie să se concentreze pe dezvoltarea competențelor STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), incluzând explicit competențele digitale. Acestea sunt considerate esențiale nu doar ca discipline separate, ci ca o fundație pentru un „context antreprenorial-dual inovativ”, conectând direct educația la cerințele pieței muncii digitale.

2. Modernizarea procesului educațional prin tehnologie

La nivel preuniversitar, se propune regândirea curriculumului pentru a integra cele opt competențe cheie europene, printre care se numără proeminent competențele STEM și cele digitale. O noutate importantă este demararea, în 2025, a unor proiecte pilot pentru utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional. Totodată, se menționează eforturile de dotare a școlilor cu echipamente digitale și laboratoare de știință prin fonduri PNRR.

3. Conectarea învățământului superior la noua revoluție industrială

Universitățile sunt încurajate să își asume mai eficient rolul de motoare de inovare și să dezvolte specializări și profesii conectate la noua revoluție industrială bazată pe tehnologie (STEM). Scopul este ca absolvenții să nu mai fie doar consumatori de cunoaștere, ci să înțeleagă și să poată genera inovație, dinamizând astfel piața muncii și creând noi segmente de digital jobs.

4. Digitalizarea ca instrument de reformă

Raportul propune reducerea birocrației din sistem prin „procese inteligente de digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale”, demonstrând că tehnologia nu este doar un scop al educației, ci și un mijloc esențial pentru eficientizarea acesteia.

Un semnal de alarmă, dar și o foaie de parcurs

Fără o investiție masivă și o reformă structurală axată pe competențe digitale și inovare, România riscă să piardă cursa pentru competitivitate economică.

În concluzie, „Raportul QX” este un document necesar, care acționează ca un semnal de alarmă, dar și ca o foaie de parcurs. Implementarea soluțiilor propuse este esențială pentru a asigura că viitoarele generații vor fi pregătite pentru provocările și oportunitățile aduse de piața globală a digital skills and jobs.

Pentru cei interesați să aprofundeze analiza, raportul complet poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educației.