Un studiu recent realizat de RoCoach și Novel Research, citat de News.ro, arată că aproape un sfert dintre români (24,7%) cred că tehnologiile bazate pe Inteligență Artificială (AI) pot contribui la reducerea diferențelor sociale și economice, în timp ce aproape tot la fel de mulți (23,4%) se tem că acestea vor adânci prăpastia socială şi vor favoriza un cerc restrâns de oameni care controlează sau înţeleg foarte bine tehnologia. Aproape o treime dintre ei (36%) sunt de părere că impactul AI va depinde de politicile guvernamentale. Astfel, mai mult de jumătate dintre români (56,4%) consideră că autoritățile ar trebui să creeze mecanisme clare de reglementare şi control pentru utilizarea AI, iar aproape 48% susţin că guvernul ar trebui să asigure acces egal la tehnologie şi instruire digitală. O strategie naţională de educaţie digitală este considerată o nevoie urgentă de către 41% dintre români.
Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach şi dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ), spune că „Aceste diferenţe nu sunt doar statistici – AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educaţie, resurse şi oportunităţi şi cei care rămân în urmă. Discuţia despre AI este, de fapt, o discuţie despre viitorul societăţii noastre şi despre cât de pregătiţi suntem să gestionăm transformările pe care le aduce. Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalităţile, ci felul în care alegem să o integrăm în viaţa economică şi socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să ţină cont nu doar de progresul tehnologic, ci şi de impactul uman al acestuia”.
Generațiile tinere sunt percepute ca fiind cele mai amenințate de către automatizarea bazată pe AI. Peste 62% dintre respondenţi consideră că tinerii vor fi cei mai afectaţi, iar o treime spun că nu se simt pregătiţi profesional pentru schimbările care urmează. În acelaşi timp, doar 29% spun că organizaţia în care lucrează investeşte în cursuri/traininguri de adaptare la noile tehnologii.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și care utilizează internetul. Răspunsurile au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews). Mai multe detalii se pot găsi aici.
