Programul național de reformă (PNR) reflectă cele mai importante reforme structurale din ultimul an și planurile de acțiune ale regiunilor și comunităților pentru anii următori. PNR completează măsurile bugetare incluse în Programul de stabilitate al Belgiei pentru perioada 2022-2025 și se bazează pe prioritățile Planului național de redresare și reziliență (PNRR).

PNR este structurat în 6 capitole. Capitolul 3 oferă o imagine de ansamblu a celor mai importante reforme și investiții ale diferitelor guverne în următoarele domenii:

• buget/datorie publică;
• piața forței de muncă, formare și educație;
• antreprenoriatul, inovarea, concurența și digitalizarea;
• energie, mobilitate și durabilitate;
• protecția și incluziunea socială.

Diferitele guverne din această țară au ambiția comună de a atinge o rată de ocupare a forței de muncă de 80 % și se inspiră foarte mult din pilonul european al drepturilor sociale. Astfel, ca răspuns la provocările structurale de pe piața forței de muncă, guvernul federal a adoptat o reformă a pieței forței de muncă care urmărește să îmbunătățească formarea și competențele lucrătorilor, să permită o mai bună reconciliere a vieții private cu cea profesională, să ofere un cadru mai bun pentru noile forme de muncă și să contribuie la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă la 80 % până în 2030.

Educație și formare

Consolidarea competențelor digitale rămâne un obiectiv-cheie pentru toate comunitățile și regiunile. Toate guvernele au adoptat Strategia națională și intersectorială privind femeile în domeniul digital pentru perioada 2021-2026, cu scopul de a oferi o strategie coerentă de promovare a coordonării și a sinergiei între diferitele inițiative luate pentru promovarea femeilor în domeniile STIM/TIC la toate nivelurile de politică din țara noastră.

Ca parte a planului de redresare valon, a fost aprobat un pachet de finanțare pentru formarea de bază în domeniul competențelor digitale. Obiectivul estede a crește numărul de ore de formare, de a introduce o metodă de predare uniformă pe întreg teritoriul Valoniei, de a stabili o legătură cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă și de a asigura o finanțare mai stabilă și mai generoasă pentru structurile care oferă această formare. În plus, va fi consolidată introducerea metodelor de învățare digitală în educația alternativă.

Guvernul flamand stimulează educația adulților printr-un plan strategic. Guvernul flamand alocă 60 de milioane EUR pentru a elimina efectele negative ale crizei provocate de coronavirus asupra educației adulților și pentru a efectua ajustări structurale. Principalele elemente ale planului sunt consolidarea competențelor digitale, combaterea ieșirilor necalificate și sporirea oportunităților de pe piața forței de muncă.

Agenda 2030 privind STIM vizează un număr mai mare de cursuri și cariere în domeniul STIM, de specialiști în domeniile STIM și de consolidare generală a competențelor STIM în societate în general. În plus, prin Digisprong, guvernul urmărește să compenseze timpul pierdut în procesul de digitalizare a învățării și predării în învățământul obligatoriu. Ambiția acestui plan este de a consolida competențele digitale ale tuturor cursanților, de la copiii din învățământul primar până la adulți.

Comunitatea germanofonă începe o reformă radicală a învățământului tehnic și profesional. Din ce în ce mai mulți tineri eșuează în învățământul secundar tehnic sau în învățământul dual, adesea din cauza unei combinații de factori sau probleme personale. În același timp, întreprinderile și angajatorii din comunitatea germanofonă se confruntă cu un deficit de lucrători calificați și multe posturi de ucenicie rămân neocupate în fiecare an.

Reforma structurală urmărește să reunească educația duală și învățământul secundar tehnic și profesional și să găsească soluții adaptate și eficace pentru tineri, indiferent dacă aceștia urmează un parcurs pur școlar, un parcurs de formare profesională sau un parcurs mixt. Tinerii ar trebui să își poată schimba sistemul de învățare fără consecințe negative. Primele reforme vor fi puse în aplicare între martie 2022 și noiembrie 2023, iar o primă evaluare intermediară cu recomandări va fi disponibilă până la sfârșitul anului 2023.